STUDIU Accesul liber la justiție al grupurilor vulnerabile într-un sistem judiciar democratic

Descărcați gratuit Studiu Accesul la justiție al grupurilor vulnerabile - noiembrie 2022.

Se estimează că, la nivel global, aproape patru miliarde de persoane trăiesc în afara protecției legii, în cea mai mare parte din cauza sărăciei sau fiindcă sunt marginalizați de societate.[1] În România, în 2020, 35,8% din populație trăia la limita sărăciei și în risc de excluziune socială, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, unde media este de 21,9%.[2]

Atât legislația internă, cât și numeroase tratate internaționale numesc accesul la justiție ca drept fundamental al omului. În termeni simpli, accesul la justiție se referă la dreptul oricărei persoane de a se adresa unei instanțe și de a primi remedii atunci când drepturile sau interesele sale au fost încălcate. Atunci când justiția nu este eficientă și principiile statului de drept nu sunt respectate, cetățenii de rând, în special cei vulnerabili, devin ușor de exploatat, iar accesul acestora la servicii și domenii ale vieții publice – sănătate, educație, muncă – este îngreunat. Așadar, accesul la justiție nu este doar un drept în sine, ci și o pârghie către alte drepturi fundamentale. Persoanele vulnerabile – precum persoanele cu dizabilități, femeile victime ale violenței, romii, persoanele LGBTQ+, copiii etc. – întâmpină numeroase bariere în accesul la justiție, unele generale, cum ar fi : durata foarte lungă a procedurilor judiciare și necunoașterea drepturilor și sistemului de justiție, însă și bariere care țin specific de identitatea lor sau caracteristicile personale, ca de exemplu: discriminare și victimizare secundară[3] în relația cu instituțiile statului și organele judiciare, atitudini de blamare a victimelor și descurajarea lor de a depune plângere ș.a.m.d. [...]

Acest studiu își propune să abordeze problemele de natură juridică în accesul la justiție al grupurilor vulnerabile din România, având ca obiective de cercetare identificarea lacunelor legislative în domeniu și propunerea unor măsuri concrete, inclusiv modificări legislative, pentru îmbunătățirea accesului la justiție. Studiul se adresează avocaților, magistraților și altor profesioniști în Drept, precum și legiuitorilor și factorilor de decizie. Autorii studiului sunt Av. Dan Chertes, Baroul Cluj și Georgiana Iorgulescu, Directoarea Executivă a Centrului de Resurse Juridice (CRJ), cu contribuții din partea Alexandrei Columban, Directoarea Executivă a ACTEDO. Prezenta cercetare este realizată în cadrul proiectului INTEGRIS: Sprijin integrat pentru drepturile omului, coordonat de Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ), implementat cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. [...]

Studiul are următoarea structură:

• Capitolul 1 abordează accesul la justiție în legislația națională și internațională și oferă definiții privind grupuri vulnerabile, atât juridice, cât și din sociologie și psihologie socială.
• Capitolul 2 analizează principalele bariere în accesul la justiție în domeniul civil, aplecându-se în mod special asupra ajutorului public judiciar.
• Capitolul 3 se concentrează asupra violenței fizice și sexuale, analizând barierele în justiție pe care le întâmpină copiii și adulții, mai ales femeile, victime ale violenței domestice și, în general, victimele infracțiunilor.
• Capitolul 4 abordează avocatura pro bono: lacune în reglementarea acesteia în România și comparații cu modele din alte state, modele de bune practici, precum și o propunere de reglementare a avocaturii pro bono prin modificarea Legii 51/ 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
• Ultimul capitol conține concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea accesului la justiție al grupurilor vulnerabile sub forma unui plan de măsuri.

Sperăm ca acest studiu să fie un instrument util pentru specialiști și practicieni în Drept, care sunt implicați în litigii ce privesc persoane din grupuri vulnerabile, dar și pentru organizațiile neguvernamentale și alte entități care acordă asistență juridică. În mod special, dorim ca legiuitorii să găsească util capitolul final, ce conține recomandări de modificări legislative și măsuri adiacente, pentru a îmbunătăți accesul la justiție al grupurilor vulnerabile din România.  

Alexandra Columban

Directoare executivă

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și
Drepturile Omului (ACTEDO)

Despre autori

Dan-Sebastian Chertes este avocat în Baroul Cluj din 2007 și are peste 12 ani de experiență în cauzele din sfera dreptului penal. De asemenea, Dan este consilier în Consiliul Baroului Cluj din 2018, editor-șef al Jurnalului Baroului Cluj și secretar de redacție al Revistei Penalmente Relevant.

Georgiana Iorgulescu este Directoarea Executivă a Centrului de Resurse Juridice (CRJ) și avocată în Baroul București din 2004, cu peste 17 ani de experiență în analiză și propuneri legislative în sfera dreptului public, în special drept constituțional, drept penal, drept procesual penal și drept administrativ, din perspectiva respectării drepturilor și libertăților fundamentale.

Alexandra Columban este Directoarea Executivă a Centrului de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO). Alexandra are peste 8 ani de experiență în analiză de politici publice și legislație în domeniul drepturilor omului și este autoarea a numeroase articole, studii și rapoarte, în special în ceea ce privește egalitatea de gen, victimele violenței de gen, drepturile persoanelor LGBTI și antidiscriminare.

Descărcați gratuit Studiu Accesul la justiție al grupurilor vulnerabile - noiembrie 2022.

[1] OECD, Open Society Foundations, Leveraging the SDGs for Inclusive Growth. Delivering Access to Justice for All, 2016, disponibil online la https://www.oecd.org/gov/delivering-access-to-justice-for-all.pdf (accesat 08.08.2022)

[2] Eurostat, One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion, 15.10.2021, disponibil online la https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1 (accesat 08.08.2022)

[3] Legea 211/ 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor definește victimizarea secundară ca fiind „trauma suferită de victimă, care nu apare ca un rezultat direct al faptei penale, ci prin reacția față de victimă a instituțiilor și a persoanelor cu care aceasta intră în contact” (Art. 3^4, lit. e)

[4] VeDem Just, Raport CEDO: 64 de condamnări ale României anul trecut, 02.02.2021, disponibil la: https://vedemjust.ro/cedo2020/ (accesat 08.08.2022).

[5] Pentru mai multe informații despre Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului, coordonată de ACETDO, accesați www.actedo.org/reteaua-pro-bono/. (accesat 11.08.2022)

[6] Mai multe detalii despre programul Pledoarie pentru demnitate al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) găsiți la www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/.  (accesat 11.08.2022)

***

Activitatea face parte din proiectul INTEGRIS: Sprijin Integrat pentru Drepturile Omului, derulat de Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.