Retrospectivă 2019. Un an de cumpănă pentru drepturile omului

Anul 2019 în România a fost unul tulbure. Cele două crime cutremurătoare de la Caracal au expus slăbiciunile instituționale, ineficiența și corupția din interiorul Poliției și a organelor judiciare, care au eșuat în a proteja o tânără sechestrată, în ciuda repetatelor apeluri la 112 ale acesteia. Totodată, cazul Caracal a dezvăluit, încă o dată, misoginismul adânc înrădăcinat în societatea românească, unde blamarea victimelor și toleranța față de violența sexuală sunt încă frecvente – atitudini care s-au regăsit în rândul operatorilor de la 112, al polițiștilor, al mass mediei care a tabloidizat crimele și a hăituit familiile îndurerate, dar și al unor indivizi care au văzut în această tragedie o ocazie pentru a-și avansa cariera și vizibilitatea publică. Cazul a dezvăluit și legături între capi ai rețelelor de trafic și reprezentanți ai autorităților publice. Deși cazul a zguduit opinia publică, nu a atras după sine schimbări sistemice și nu a declanșat o dezbatere publică reală privind violența împotriva femeilor și fetelor.

Domeniul drepturilor omului nu s-a bucurat de o atenție deosebită din partea decidenților în acest an, în parte datorită lipsei de stabilitate pe plan politic: în 2019 au avut loc alegeri europarlamentare și prezidențiale și s-a organizat un referendum pe tema justiției, iar liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat și închis, lăsând loc pentru lupte de putere.

Anul 2019 a fost marcat și de adoptarea unei legi care îngreunează activitatea organizațiilor nonguvernamentale, obligându-le la a raporta către autorități toți „beneficiarii reali” ai acestora. Deși legea este în vigoare, aplicarea acesteia rămâne neclară, iar obligațiile aduc o povară suplimentară sectorului nonguvernamental, care oricum beneficiază de sprijin insuficient din partea statului.

Discursul discriminatoriu și instigator la ură a continuat să fie proferat în spațiul public, uneori de formatori de opinie, jurnaliști și politicieni, în special împotriva romilor, persoanelor LGBTQIA, dar și împotriva comunității evreiești și a persoanelor cu dizabilități. Acest fapt se reflectă și în activitatea intensă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care în 2019 a primit cele mai multe plângeri și a adoptat cele mai multe decizii de la înființarea sa în 2002. Amintim aici comentariile rasiste ale jurnalistului Radu Banciu împotriva Serenei Williams; declarația xenofobă a lui Aurelian Bădulescu, viceprimarul Capitalei, împotriva evreilor, dar și homofobia dezvăluită de acesta; salutul nazist publicat pe Facebook al președintelui Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Csomortanyi Istvan, și declarațiile rasiste împotriva romilor ale Primarul Municipiului Focşani, Cristi Misăilă – toate sancționate de CNCD.[1]

Prioritățile ACTEDO în 2019

În 2019, ACTEDO a continuat să faciliteze accesul la justiție al persoanelor în situații vulnerabile, care s-au confruntat cu încălcări ale drepturilor fundamentale. Prin Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului, 79 de persoane au solicitat asistență juridică pro bono, însă doar 25 din ele au vizat probleme de natură juridică și încălcări ale drepturilor fundamentale. Solicitările au venit din 7 județe și din municipiul București, iar una din afara granițelor, din Italia. Dintre acestea, 12 au fost preluate de avocați, restul persoanelor renunțând la demersurile juridice, fie pentru că problema în legătura cu care ne contactaseră s-a remediat, fie pentru că nu au mai dorit asistență. Totodată, Rețeaua Pro Bono s-a mărit, 16 noi avocați alăturându-ni-se, din 13 județe și chiar din Republica Moldova.

În același timp, am realizat o cercetare comprehensivă a modului în care Directiva 29/2012/UE (Directiva victimelor) a fost transpusă și implementată în România din prisma garantării drepturilor victimelor infracțiunilor și protejării acestora. Raportul național, realizat în cadrul proiectului european VOCIARE, a indicat lacune în privința serviciilor de sprijin pentru victime, a formării profesioniștilor care intră în contact cu acestea, precum și a identificării și asigurării nevoilor de protecție speciale.

În 2019 am demarat două noi proiecte împreună cu parteneri naționali și internaționali. Proiectul european ROAR: Capacitarea victimelor criminalității informatice își propune să aducă pe agenda publică pornografia non-consensuală și exploatarea sexuală a copiilor în mediul online, îmbunătățind în același timp calitatea asistenței juridice acordată prin Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului și capacitatea noastră de direcționare spre servicii de sprijin. Proiectul INTERSECT – Altfel despre discriminare se concentrează pe discriminarea multiplă și pe tema intersecționalității dintre etnie și orientare sexuală și/ sau identitate de gen. Proiectul aduce în prim plan romi LGBTQIA și dorește să contribuie la combaterea discriminării acestor minorități prin activități de informare, conștientizare și advocacy, precum și prin întărirea capacității tinerilor romi și LGBTQIA la nivel local de a se implica și de a promova activități și politici care îi afectează.

Nu în ultimul rând, am continuat să promovăm egalitatea în drepturi indiferent de orientare sexuală și identitate de gen prin activități precum depuneri de plângeri la CNCD, organizarea de ateliere pentru aliații comunității LGBTQIA în cadrul festivalului Cluj Pride și participarea la dezbateri și proiecții de film pe această temă. Ne-am alăturat echipei Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca pentru a organiza prima conferință dedicată egalității de gen a facultății, Communicating Gender, programată pentru anul 2020. Nu în ultimul rând, am fost prezenți în comunitatea clujeană, luând parte la târgul organizațiilor nonguvernamentale din județ, ONG Expo. Creșterea activității organizației s-a reflectat mai puțin în bugetul ACTEDO, ci mai degrabă în politica noastră activă de recrutare de noi membri, astfel că, spre finele anului 2019, echipa ACTEDO s-a mărit: 8 noi stagiare ni s-au alăturat în Departamentul Juridic, respectiv cel de Comunicare.

Alexandra Columban

Reprezentantă Legală ACTEDO

[1] Pentru mai multe detalii, consultați Raportul de activitate al CNCD pentru anul 2019 aici.